SCI-ART LAB

Science, Art, Litt, Science based Art & Science Communication

Te oglindeşti în ochii plini cu umbra verii

şi ţi se pare că ai crescut mai mare,

dai să fugi ca vântul prin amurgul serii

dar clipa despărţirii în adâncuri doare.

 

Priveşti atentă obrajii rumeniţi de soare

şi te miri cum mama m-a făcut frumos;

simţi bătaia lunii ivită-n depărtare,

că stelele pe boltă s-au lăsat mai jos.

 

Cu mâinile pe umeri laşi capul într-o parte,

apoi iar priveşti, asculţi susur de frunze; 

uşor împingi la vale neguri de pe frunte

şi laşi o remuşcare s-alunece p e buze.

 

Te oglindeşti în ochii plini cu umbra verii

şi te miri cum mama m-a făcut frumos;

dai să fugi ca vântul prin amurgul serii,

dar aripa ţi-e frântă, şi zbori atât de jos!  

Views: 61

Comment

You need to be a member of SCI-ART LAB to add comments!

Join SCI-ART LAB

Comment by Dr. Krishna Kumari Challa on April 9, 2012 at 4:39am

Translation:

LOVE

I reflected in eyes filled with summer shade

and you think you've grown larger,

you to run like the wind through the dusk

moment but the deep pain of separation.

Careful look ruddy color of the sun

and wonder how my mom was beautiful;

I feel the beating of cropped-away

the stars in the sky were left below.

With hands on shoulders leave the head in one hand,

and then look, listen whisper of leaves;

gently push the valley fog in the forehead

and let it slip remorse p's lips.

I reflected in eyes filled with summer shade

and wonder how my mom was beautiful;

you to run like the wind through the dusk,

but your wing is France, and fly so low!

© 2024   Created by Dr. Krishna Kumari Challa.   Powered by

Badges  |  Report an Issue  |  Terms of Service